Semimaraton Bucuresți 2017

18492821_1529872983690965_643110837_n

În 2016 am participat la primul semimaraton – Bucharest International Half Marathon 2016.

Petrom Bucharest International Half Marathon- Semimaratonul București – 21 KM – 15 mai 2016 – impresii de la primul semimaraton la care particip

Timp – 1:41

Atmosfera a fost de vis, genială! — datorită participanților cât și suporterilor.
Pe 14 mai, cu o zi înainte de startul semimaratonului, eram tare dezorientat- nu știam cum să lipesc numărul de concurs pe tricou (se prinde cu bolduri/ace de siguranță), nu știam care este ora exactă a startului, nu știam că am un sector de intrare spre linia de start (D), desemnat în funcție de numărul de concurs (3517) și nici nu mă hotărâsem ce ciorapi să port. :)) Marius, mulțumesc pentru ajutor! (nu în alegerea ciorapilor ci pentru restul informațiilor)
START- 3′ am menținut zâmbetul pe față- un fel de joc de glezne făcut cu fața (trebuie să ai toți mușchii încălziți)- după 3′ scurse din momentul în care a fost dat startul am început alergarea; această ,,intarziere” apărând din cauza/datorită numărului mare de participanți aflați la linia de start (+ 3000).

O să descriu cum am trăit eu cursa, răspunzând întrebărilor sugerate de Andrei Roșu în articolul său –  << 10 întrebări mai bune decât ,, ce timp ai scos? ” >>. Intrebarile lui Andrei Rosu :

  1. Cum te-ai simţit pe parcursul cursei?

Energia celor din jur m-a entuziasmat, simțindu-mă foarte bine aproape până la terminarea cursei.

Primii 2-3 KM am menținut un ritm mai scăzut, de acomodare, treptat crescând viteza până am găsit ,,pasul potrivit”.

După 19 kilometri parcurși am început să-mi simt corpul greu, scăzând destul de mult viteza alergării. Am început să îmi pierd concentrarea.

  1. Care au fost cele mai grele momente si ce ai facut pentru a le depăşi?

Am menținut ,,pasul potrivit” pană la kilometrul 15, când deja începea să îmi fie greu- la kilometrul 19 mi se părea că mă mișc foarte încet, simțindu-mi picioarele grele.

Pentru a mă motiva să termin cursa am încercat să îmi aduc în minte gânduri pozitive, de asemenea am încercat să mă motivez ,,agățându-mă de ambitia” celor din jur — ,,dacă ei pot, pot și eu!”.

  1. Ce ți-a placut cel mai mult?

Am fost încântat de numărul mare de participanți și energia pe care aceștia au avut-o, mi-au plăcut încurajările suporterilor și baia de culoare a tricourilor pe care alergătorii le purtau. Mi-au plăcut oboseala și pofta de mâncare pe care le-am avut la terminarea cursei.

  1. Care au fost cele mai frumoase momente / trairi / peisaje?

Am fost impresionat de voința alergătorilor în vârstă (+65) (fiind depăsit de mai mulți domni pe la kilometrul 19) și de persoanele cu dizabilităti, care participau în scaunul cu rotile.

  1. Ce ai face diferit data viitoare?

Încălzirea, revenirea, cunoașterea exactă a traseului, mai multe informații despre cursă, odihnă corespunzătoare în săptămâna premergătoare cursei, să ajung la o oră potrivită la locul de desfășurare al cursei, hidratare corespunzătoare în timpul cursei și în zilele de dinaintea cursei, alimentație și antrenamente corespunzătoare.

  1. Esti multumit de incalzire / revenire?

Nu m-am încălzit corespunzător înainte de începerea cursei, norocul meu fiind faptul că primele cinci minute s-a alergat foarte încet (datorită/din cauza numărului mare de participanți), având timp să mă încălzesc ,,din mers”.

La finalul cursei am făcut stretching de revenire.

Nu sunt mulțumit de timpul pe care l-am alocat exercițiilor de încălzire și revenire.

  1. Ai mai fi putut alerga 3-4 km dupa finalul ei sau ai dat tot din tine?

Din punct de vedere fizic nu cred că am dat tot ce puteam, dar cred că psihic am făcut-o și nu aș mai fi putut alerga în plus.

  1. Ce dureri ai avut pe parcurs / dupa cursa?

Faptul că nu m-am încălzit corespunzător înainte de începerea cursei a fost cauza unei mici dureri în zona inghinală, care a dispărut pe parcurs.

Am făcut febră musculară, care mi-a trecut până a doua zi.

  1. Ai (re)cunoscut pe cineva pe traseu?

Știam că mai participă doi prieteni, pe care i-am căutat prin mulțime înainte de începerea cursei, reușind să îl văd pe unul dintre ei la câteva minute după start. Am trecut pe lângă el fără să îl observ, dar vocea lui este inconfundabilă și m-am uitat automat peste umăr când l-am auzit vorbind cu un alt participant. De asemnea m-am bucurat să îl văd pe traseu și pe Andrei Roșu, în postura de suporter.

  1. Ce lectii ai invatat in aceasta cursa, care sa iti foloseasca si in alte arii ale vietii?

Am învățat că trebuie să îmi păstrez concentrarea pe toată durata cursei; că trebuie să îmi păstrez entuziasmul și gândirea pozitivă fără a da voie nici celui mai mic gând negativ să mă distragă de la țelul meu; am învățat să mă concentrez pe respirație când mă simt obosit; am învățat că puterea psihică și voința pot fi mai importante decât puterea fizică, sau cel puțin la fel de importante; am învățat că o cursă poate fi mai grea decât antrenamentul făcut pentru acea cursă- în special dacă pregătirea depusă pentru cursă nu este corespunzatoare; am învățat că sunt mulți oameni mai pregătiți și mai puternici decât mine și la fel de mulți mai puțin pregătiți și mai puțin puternici în comparație cu mine, dar toți plecăm de la start cu aceleași șanse (teoretic) și nimeni nu va  renunța înainte de îndeplinirea obiectivului propus, la final, toți participanții făcând parte din statistica organizatorilor.

Ce mai astepti?! Urmărește-ți visurile!

Andrei  Rosu – http://www.andreirosu.org/

#‎runinbucharest ‪#‎bucharesthalfmarathon

 

Ținând cont de experiența obținută de la ediția din 2016…

Semimaraton București 2017

Timp: peste 1:50

Nu m-am trezit la timp – încă dau vina pe alarmă, nu pe faptul că m-am culcat foarte târziu; după 30” în autobuz mi-am dat seama că am plecat fără numărul de concurs; am ajuns, totuși, la timp datorită Bunicii care s-a trezit rapid și m-a dus cu mașina la start; 3 poze mai târziu imi aduc aminte să fac incălzirea și apoi…

Am scos ce am putut din cursă – emoții, nu timp. Am început să zâmbesc necontrolat- râdeam. În marea de oameni și culoare m-am întâlnit din nou cu Marius, mai târziu și cu Dan. Nu i-am mai vazut de ceva timp și am fost surprins de aspectul lor fizic – ambii fac sport, mai mult în ultimele luni și diferența este surprinzătoare.

Poveștile despre atmosferă, participanți, susținători se repetă toate, dar presupun că asta ar fi o buclă temporală bună în care să fiu prins și totuși, probabil, eu nu o să fiu la fel.

Fără disciplină și ambiție este greu să progresezi… bla bla. Voiam sa zic ceva care pare înțelept dar am zis să închei cu inima, nu cu creierul și o să zic așa – Fă ce vrei, eu fac ce-mi place! Tot ce faci ți se întoarce!

18492153_1529872790357651_1909709874_n 18492726_1529872943690969_2049033012_n 18492821_1529872983690965_643110837_n 18492841_1529872740357656_1197182310_n 18516076_1529872860357644_1353387440_n 18518701_1529872770357653_1217464614_n 18554673_1529872977024299_452884644_n

It's only fair to share...Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *